inima omului

• Filocalia de la Frasinei: Avva Ghelasie

  Parintele Ghelasie de la Frasinei s-a nascut in ziua de 18 martie 1944, in judetul Valcea, in apropierea vetrelor monahale de la Cozia, Turnu si Stanisoara, ca fiu al preotului Gheorghe si al preotesei Marcela. La vreme, l-a cunoscut pe parintele Arsenie Praja, langa care a si ucenicit, imbratisand...
  
• Predica in Duminica Vamesului si a Fariseului

  Doi oameni s-au suit in templu sa se roage, incepe Domnul pilda Sa: unul fariseu, iar celalalt vames. Dupa aceasta, Domnul, Cunoscatorul inimilor, arata prin ce ganduri se vadea asezarea de taina a inimii fiecaruia dintre cei doi care se rugau, prin ce ganduri inchipuia fiecare dintre ei asezarea...
  
• Sfintenia in Ortodoxie

  Cultul sfintilor in Ortodoxie se intemeiaza pe doua puncte de credinta: a) pe credinta ca omul, primind Tainele Bisericii, primeste harul ca energie necreata a lui Dumnezeu si prin aceasta energie sau lucrare, insasi lucrarea Sa omeneasca poate sa inainteze intr-o viata curatita de patimi si b) pe...
  
• Porunca cea mai mare din lege

  Sfanta Evanghelie din Duminica a XV-a dupa Rusalii este Evanghelia poruncii celei mai mari, si anume porunca iubirii. Se stie ca in Vechiul Testament erau multe porunci, multe reglementari ale vietii omului credincios
  
• Ascultarea, intre soti

  Neascultarea l-a omorat pe om, iar ascultarea i-a redat viata. Stim ca ascultarea Fecioarei Maria a indreptat neascultarea Evei, iar ascultarea lui Iisus Hristos a indreptat neascultarea lui Adam. Sfantul Talasie Libianul spune: Precum Adam, neascultand, a cazut in moarte, tot asa, Mantuitorul...
  
• Darul vorbirii in limbi

  Stim ca darul vorbirii in limbi (glossolalia) a fost incredintat Bisericii primare cu un scop precis. Intrucat Vechiul Israel se deprinsese a se ruga si a se inchina lui Dumnezeu intr-un chip mai degraba exterior, Duhul Sfant S-a pogorat in ziua Cincizecimii ca sa-i invete pe oameni sa se roage in...
  
• Lupta cu duhul rautatii

  După spusele părintelui Ioan din Kronstadt, înrâurirea puterii rele se face simţită şi în multe alte fenomene ale vieţii duhovniceşti. Fără îndoială, spune el, că diavolul stă în inimile foarte multor oameni printr-o anumită moleseală, vlăguire şi lenevire
  
• Lupta cu imprastierea

  Am văzut că pentru a fi rugăciunile noastre lucrătoare e nevoie să ne silim mintea în timpul săvârşirii lor spre adunarea gândurilor, iar inima noastră către simţăminte potrivite rugăciunii. Lipsa adunării gândurilor duce la împrăştierea minţii
  
• Grija de multe

  Sfântul Efrem Sirul ne previne asupra duhului grijii de multe. Ce este grija de multe? Sfântul Nil Sinaitul răspunde: Grija de multe este o istovire a sufletului. Ea este o stare de plictiseală, tristeţe, apăsare duhovnicească, o împuţinare a inimii însoţită, uneori de o mare scârb...
  
• Fericirile - trepte ale pocaintei

  Mantuitorul descrie calatoria diferitelor trepte ale pocaintei ca fiind fericiri. Ca asta si este. Noi toti cautam fericirea si niciunul dintre noi – nici noi, nici stramosii nostri – nu am stiut s-o gasim pana nu a venit Insusi Dumnezeu, intrupat in firea omului.
  
• Cuvant in Duminica lui Zaheu

  Zaheu era mai-marele vamesilor, si asupra lui apasa si mai greu ura poporului decat asupra vamesilor de rand – dar iata ca omul acesta pacatos s-a aprins de dorinta de a-L vedea pe Domnul Iisus Hristos, despre Care auzise atat de multe.
  
• Dragostea

  Dragostea duhovniceasca este mai inalta decat dragostea ce o au fratii dupa trup, pentru cainrudeste pe om prin Hristos si nu prin mama. Toti ce au aceasta dragoste nobila sunt plini de bunatate, pentru ca inlauntru lor au pe Hristos, iar pe fetele lor este zugravita dumnezeirea.
  
• Rugaciunea calugarului, rugaciunea mireanului

  Rugăciunea inimii poate fi considerată un dar sau ea este rodul unei practici zilnice din partea călugărului? Sunt multe de spus despre rugăciunea aceasta. Ea cunoaşte mai multe trepte. Una este rugăciunea inimii, alta este rugăciunea care se săvârşeşte în minte.
  
• Patologia dorintei si a placerii

  In relaţiile sale cu creaturile, omul nu-L mai are în vedere pe Dumnezeu, ci propria sa plăcere, iar singura lui normă sunt propriile pofte. El nu mai priveşte creaturile în funcţie de raţiunile duhovniceşti -, ci le consideră ca importante sau valoroase numai în măsura în care le dore...
  
• Atentia

  In contextul antropologiei creştine, atenţia apare drept condiţie şi mijloc de creştere duhovnicească, drept indicator al valorilor (unde este inima voastră, acolo va fi şi comoara voastră) şi motivaţiilor omului.
  
• Ce inseamna sa lucrezi fara dreapta socotinta

  Fiecare creştin trebuie să-şi cerceteze amănunţit starea fizică şi duhovnicească, să facă acele exerciţii de luptă duhovnicească, care i se par necesare. Pentru folosirea corectă a reţetelor proprii fiecărui suflet, a mijloacelor lui de vindecare, e nevoie de un medic iscusit, care...
  
• Pregatirea pentru Postul Mare

  Postul cel Mare şi sfânt este o perioadă de preschim­bare. Omul poartă în fiecare zi lupta cea bună, care are ca scop transformarea, schimbarea duhovnicească de­plină a simţămintelor, dorinţelor, nevoilor, gândurilor şi a cugetului trupesc.
  
• Duminica vindecarii slabanogului din Capernaum

  Am văzut duminica trecută cum Mântuitorul a vindecat doi demonizaţi, duminica de astăzi ne înfăţişează vindecarea unui slăbănog în Capernaum, iar duminica următoare vindecarea a doi orbi şi a unui mut. Este vorba, deci, despre vindecare. Auzim mereu în Evanghelie istorisindu-se c...
  
• Ce anume trebuie sa indreptam in noi

  Aproape tot ce este în noi. Păcatului îi place stăpânirea deplină. Dacă este îndrăgit de inima noastră, atunci el pune stăpânire în întregime pe ea şi învăluie omul cu forţa lui malefică. Pentru omul păcătos şi pentru omenire stă scris un singur lucru: Din creştet până în...
  
• Pacea Mea o dau voua

  Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă... însă dacă e să întrebi pe cineva dintre dumneavoastră: Fraţilor, vă doare inima?, îmi veţi răspunde: Ah, mă doare atât de mult, nu-mi găsesc loc, se alarmează din tot felul de motive, nu are absolut deloc linişte